Cine și cum poate intra în România?

Ce documente trebuie să prezint la graniță pentru a intra în România?

Dacă ai cetățenie ucraineană poți intra în România cu statutul de scurtă ședere, prezentând la controlul de frontieră pașaport biometric sau simplu.

Ce documente sunt necesare pentru a trece punctul de frontieră în România împreună cu un copil sau un minor?

Toți copiii care vin din Ucraina sunt acceptați în România. Este recomandat să deții și un act de identitate al minorului sau un certificat de naștere. 

Minorii au nevoie de documente semnate de părinții lor pentru a putea trece granița?

Ca părinte, nu ai nevoie de aprobarea celuilalt părinte pentru ca minorul să poată traversa punctul de frontieră.

Este permis minorilor neînsoțiți de părinți să treacă granița?

Da, toți copiii neînsoțiți, indiferent de vârsta acestora, pot trece granița din Ucraina în România. 

Direcţiile Generale pentru Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) de la nivelul fiecărui judeţ sunt instituţiile abilitate să preia în grijă minorii neînsoţiţi. 

Dacă suspectezi că eşti victimă sau că asişti la un caz de abuz împotriva copiilor, sună la 119 - număr unic de telefon la nivel național pentru cazurile de abuz împotriva copiilor. 

Este permis accesul în România și pentru bărbații ucraineni?

Bărbaţilor ucraineni cu vârste cuprinse între 18 şi 60 de ani le este permis accesul în România dacă îndeplinesc condițiile de ieșire din Ucraina şi le îndeplinesc pe cele de intrare în România. Băieții care au sub 18 ani și bărbații care au peste 60 de ani pot ieși din Ucraina și pot intra în România.

Am nevoie de certificat de vaccinare COVID-19 sau de un test PCR valid pentru a intra în România?

Nu. Nu este obligatoriu să prezentați un certificat de vaccinare sau un test PCR valid pentru a intra în România din Ucraina. Nu este necesar să intrați în carantină dacă ați traversat granița pe cale terestră din Ucraina spre România. Aceste scutiri au fost precizate în Hotărârea Comitetului Național pentru Situații de Urgență nr. 9 din 25 februarie 2022.

Cum procedez dacă nu sunt cetățean ucrainean și am nevoie să trec frontiera pentru a mă adăposti?

Dacă ești cetățean al unei țări terțe, ai fost rezident în Ucraina și deții un pașaport valid, atunci poți trece în România prin punctele de frontieră obișnuite și poți obține o viză la sosire. Nu ești nevoit să mergi mai întâi la un birou consular. În prezent, cetățenii unei țări terțe sunt acceptați din Ucraina numai în scopuri de tranzit. Aceștia trebuie să aibă un document de călătorie valabil și, la sosirea în punctul de frontieră, vor primi o viză de tranzit românească pentru o perioadă de 90 de zile.

Informații și asistență pentru cetățenii non-UE pe site-ul OIM. De asemenea, puteți contacta echipa OIM România la următorul număr de telefon: 021 210 3050

Pot aduce cu mine un animal pentru care nu am certificat de vaccinare antirabică sau un animal care nu are microcip sau tatuaj de identificare?

Înainte de călătorie, animalul de companie trebuie vaccinat împotriva rabiei de către un veterinar autorizat. Pentru ca vaccinarea să fie valabilă, animalul tău de companie trebuie să aibă vârsta de cel puțin 12 săptămâni și să fie microcipat înainte de vaccinare, fiind posibil să călătorească cel mai devreme, după 21 de zile de la încheierea protocolului de vaccinare. Trebuie să te asiguri că toate vaccinările ulterioare sunt efectuate înainte de expirarea perioadei de valabilitate a vaccinului anterior.

În plus față de cerințele standard (microcip, vaccinare antirabică, tratament împotriva teniei Echinococcus acolo unde este necesar, certificatul de sănătate), animalul tău de companie trebuie supus unui test de depistare a anticorpilor antirabici după 30 de zile de la vaccinarea antirabică și cu cel puțin 3 luni înainte de a călători în UE. Un veterinar autorizat trebuie să recolteze o probă de sânge pentru testarea într-un laborator aprobat de UE. Rezultatele testului de depistare a anticorpilor trebuie anexate la certificatul de sănătate al animalului de companie.

Poți intra în UE cu animalul tău de companie pe la un punct de intrare pentru călători din țara de destinație, iar documentele și identitatea animalelor de companie vor fi verificate de autoritățile competente. Dacă animalul tău de companie nu trece de aceste controale de conformitate, el poate fi plasat în carantină până în momentul în care îndeplinește normele UE în materie de sănătate sau, dacă niciuna dintre aceste opțiuni nu este posibilă, animalul poate fi eutanasiat.

Mai mult informații pe A.N.S.V.S.A. (ansvsa.ro).

Informații despre sosirea și sprijinul oferit copiilor și tinerilor din Ucraina

Am sub 18 ani, ce trebuie să știu despre drepturile mele aici?

Ești binevenit în România și ai dreptul de a rămâne în țară. Tu și familia ta sunteți în siguranță aici și nimeni nu are dreptul să vă forțeze să mergeți unde nu doriți. Autoritățile guvernamentale, multe organizații locale și internaționale sunt aici pentru a te ajuta. Poți obține ajutor pentru cazare, hrană, transport, sănătate și școlarizare pentru tine. și familia ta. Fiind copil, ai drepturi speciale, cum ar fi dreptul de a rămâne cu familia, de a merge la școală, de a te juca, de a obține ajutor dacă ai fost rănit și de a fi ascultat și de a-ți fi luate în serios ideile și opiniile.

Pentru mai multe informații poți să contactezi UNHCR la numărul de telefon +40723 653 651 sau pe UNHCR România https://help.unhcr.org/romania/ și IOM la iombucarest@iom.int, +4021.210.30.50 sau să accesezi https://romania.iom.int/

Ce altceva ar trebui să știu?

Dacă ai documente care arată cine ești – cum ar fi o carte de identitate sau un pașaport – este important să le păstrezi undeva în siguranță. Nimeni nu are voie să îți ia aceste documente de la tine sau de la familia ta, cu excepția polițiștilor de frontieră sau a poliției care vor trebui să le ia doar pentru o perioadă scurtă de timp și să ți le returneze. De obicei, poți să-i identifici pentru că poartă o uniformă oficială. Nu preda nimănui actele de identitate pentru a te ajuta să găsești cazare sau transport

Ajutorul este gratuit pentru toate persoanele, inclusiv pentru femei, bărbați și copii. Nimeni nu are voie să te oblige să lucrezi sau să îți ceară favoruri sexuale sau de orice altă natură (obiecte sau bani) în schimbul asistenței sau ajutorului. Dacă cineva face asta, poți să-l reclami autorităților, la UNHCR sau la Organizația Internațională pentru Migrație (IOM) pentru a obține sprijin sigur și confidențial.

Direcțiile Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) din fiecare județ sunt instituții abilitate să îngrijească de minorii neînsoțiți. Dacă bănuiești că ești o victimă sau că ești martor al unui caz de abuz asupra copiilor, sună la 119 - număr de telefon național unic pentru sesizarea cazurilor de abuz asupra copiilor.

DGASPC sunt prezente la punctele de trecere a frontierei din România și pot fi contactate pentru asistență urgentă dacă este necesar. Datele lor locale de contact sunt disponibile la fiecare dintre punctele de poliție de frontieră.

Telefonul Verde împotriva Traficului de Persoane în România ✆ 0 800 800 678 / +4021 313 3100

Dacă oamenii pe care nu îi cunoști bine se oferă să te ia din familie pentru a-ți oferi un loc de cazare, un serviciu sau să te ducă la școală spune-i unui adult în care ai încredere și nu accepta aceste oferte. Niciodată să nu fii de acord să întâlnești pe cineva pe care nu-l cunoști singur fără a vorbi mai întâi cu un adult în care ai încredere. Când trebuie să pleci din locul unde ești cazat, încearcă întotdeauna să mergi cu cineva cu care te simți în siguranță sau într-un grup și, după întuneric, roagă întotdeauna un adult de încredere să meargă cu tine în afara casei tale. Dacă te afli într-o situație care te face să te simți inconfortabil sau îngrijorat, poți:

o   spune cuiva în care ai încredere și cere ajutor sau sună:

o   UNHCR ✆ +40723653651

o   Consiliul Național al Refugiaților din România (CNNR) ✆ +40) 730 073 170 / +40 721 206 926

Eu sunt ucrainean. Am nevoie de viză ca să pot sta în țară sau să mă înregistrez la autorități?

Copiii și familiile lor care fug din Ucraina au fost primiți de toate țările din regiune și pot rămâne în România timp de 90 de zile fără viză. Nu trebuie să-ți faci griji că ai putea fi forțat să te întorci acasă după această perioadă. Nu ești obligat să prezinți documente de călătorie atunci când treci granița dacă încerci să scapi de conflictul armat din Ucraina, dar ți se poate cere să prezinți un act de identitate personal, așa că nu uita să ei cu tine cele mai importante documente, dacă poți (document de identitate național, pașaport, certificate de naștere). Pentru a călători fără viză în țările Uniunii Europene care au fost de acord să permită acest lucru - spațiul Schengen - vei avea nevoie de un pașaport biometric - pașapoartele care au un cip care poate fi scanat electronic. Pașapoartele biometrice au o pictogramă în față care arată ca semnul egal cu un punct în mijloc. În multe țări, va trebui să te înregistrezi la autoritățile naționale, UNHCR sau la autoritățile locale pentru a obține asistență. Pentru mai multe informații despre procedurile de înregistrare în România consultați site-ul UNHCR România: https://help.unhcr.org/romania/ sau site-ul IOM: https://romania.iom.int/

Sunt non-ucrainean. Am nevoie de viză pentru a putea sta în țară sau să mă înregistrez la autorități?

Copiii din țările terțe și familiile lor care fug din Ucraina, și care locuiau permanent în Ucraina, ar putea rămâne până la un an în România.

La sosirea în România, va trebui să te înregistrezi la autoritățile naționale și să le informați că solicitați să vi se acorde un permis de ședere pentru protecție temporară, urmând apoi îndrumările acestora prin procedura națională.

Este posibil să fie nevoie să prezinți documentele de identitate atunci când treci granița, precum și pe tot parcursul procesului, așa că nu uita să ei cu tine cele mai importante documente, dacă poți (carte de identitate, dovada de rezidență permanentă în Ucraina, pașaport, certificat de naștere...). IGI | Migrație (gov.ro)

Pentru mai multe informații poți să contactezi Organizația Internațională pentru Migrație (IOM): Contact Us | IOM Romania

Există atât de multe organizații și oameni care se oferă să ajute. De unde să știu în cine să am încredere?

Mulți oameni doresc să ajute și oferă sprijin, dar este important să știți în cine să ai încredere. Personalul care lucrează cu organizații care sunt înregistrate pentru a ajuta trebuie să poarte o vestă, o jachetă sau să poarte o carte de identitate cu un logo. Dacă nu ești sigur, poți cere să îi verifici actul de identitate. Ai dreptul să refuzi sprijinul cetățenilor sau cel al organizațiilor dacă nu ești sigur cine sunt aceștia sau nu te simți confortabil. Uneori este greu să știi în cine ai putea avea încredere, așa că poți întreba un adult în care ai încredere sau care lucrează cu organizații înregistrate pentru a te ajuta și are, de asemenea, un act de identitate. Nu preda actele tale nimănui care nu lucrează pentru o organizație înregistrată care oferă ajutor și care are un act de identitate.

Sunt în România cu familia mea. Cum pot să mă asigur că rămânem împreună?  

După toate dificultățile prin care ai trecut, este și mai important să faci tot posibilul pentru a rămâne împreună cu părinții sau familia. Lucrurile simple pot ajuta foarte mult. Încearcă să călătoriți împreună și să găsiți cazare împreună ca o familie. Dacă te afli într-un loc nou, înainte de a ieși singur asigură-te că îl vizitezi împreună cu familia sau cu alte persoane care cunosc zona și în care ai încredere. Când ieși, spune-i unui părinte, unei rude sau cuiva în care ai încredere unde mergi și când te întorci, chiar dacă, de obicei, nu ai face asta acasă. Păstrează întotdeauna cu tine datele de contact ale membrilor familiei sau ale părinților. Dacă poți, încearcă să le păstrezi în limba ucraineană, dar ai grijă să nu lași persoane străine să le copieze sau să vi le ia. Aflați adresa unde vei fi cazat împreună cu familia ta și trimite aceste detalii unei persoane în care ai încredere. Planificați împreună ce să faceți dacă trebuie să te desparți de familie.

Eu stau în România fără părinți sau un membru al familiei. Ce fel de ajutor pot primi?

Dacă te afli în România singur, sau fără părinții tăi sau alți membri ai familiei, ai dreptul să obții ajutor de la autoritățile guvernamentale sau de la alte organizații pentru a găsi un loc sigur în care să stai și să fii îngrijit. Dacă nu călătorești cu părinții tăi sau alți membri ai familiei, asigură-te că ții legătura cu autoritățile, UNHCR, IOM sau cu organizațiile locale responsabile cu îngrijirea copiilor, astfel încât să ți se ofere un loc sigur unde să stai și altă asistență. De asemenea, poți suna și la linia telefonică națională pentru protecția copilului 119.

Dacă călătorești cu familia, dar nu cu părinții, poți rămâne cu familia, dar este important să spui autorităților, UNHCR sau altor organizații care vă ajută: cine sunt părinții tăi, unde crezi că se află, precum și orice alte date contact sau informații pe care le aveți despre ei.

Dacă nu știi unde se află părinții tăi sau familia ta, sau ai pierdut legătura cu ei, anunță-ne. Nu este întotdeauna atât de ușor să găsești oameni care sunt dispăruți sau să reunești familiile, dar copiii au dreptul să fie alături de părinții și familia lor. Te putem ajuta să încerci să-i găsești și să intri în contact cu ei. Organizații precum Crucea Roșie Română și ICRC sunt specializate în restabilirea legăturilor cu familia. Poți afla mai multe despre cum poți fi sprijinit să te reunești cu familia ta în România și despre opțiunile de sprijin pentru reunificarea într-o altă țară, adresând IOM, UNHCR sau CNRR.

Plănuiesc să călătoresc în România din Ucraina sau din Moldova în România. Unele persoane/organizații oferă transport gratuit. Ce ar trebui să fac?

Încearcă să te asiguri că ai suficiente informații despre persoana cu care călătorești, ce rută vei urma, adresa locației unde vei fi cazat și oricine altcineva care ar putea fi acolo și care ar putea împărtăși aceste informații altor persoane de încredere.

Mai multe informații despre călătoria din Ucraina în România, prin Moldova, poți găsi aici: https://romania.iom.int/news/what-you-need-know-about-fast-track-transfer-ukraine-romania-moldova

Mă simt trist, furios, îngrijorat, speriat sau confuz. Este normal?

Este normal să te simți supărat după ce ai fost nevoit să-ți părăsești țara și ai văzut sau auzit despre atâtea lucruri terifiante. Este posibil să ai dificultăți în a scoate din minte lucrurile pe care le-ai văzut sau experimentat. Este posibil să fii separat de oamenii pe care îi iubești și să fii îngrijorat pentru ei sau să fii îngrijorat de ce se va întâmpla în continuare. S-ar putea să simți că nimic nu este familiar. Câteva lucruri simple de încercat care te pot ajuta să faci față acestei situații dificile:

·    Încearcă să păstrezi, cât mai mult posibil, o rutină în noul tău mediu, cum ar fi să te culci la timp, să te trezești la ora obișnuită, să mănânci în mod obișnuit mese sănătoase și să ajuți cine orice fel poți la locul de cazare.

·    Petrece mai mult timp împreună cu familia și prietenii, făcând lucruri care vă plac.

·    Ajută-i pe alții din comunitatea ta. A-i ajuta pe alții te poate ajuta, în schimb, să te simți mai bine.

·    Dacă te simțiți supărat sau copleșit, fă o pauză și concentrează-te pe respirația ta lentă timp de câteva minute. De asemenea, poate fi util să cauți lucruri liniștite sau interesante în jurul tău, cum ar fi cerul, un copac, sunetele păsărilor.

·   Fă activități fizice în mod regulat, cum ar fi mersul pe jos sau exerciții fizice, dacă poți.

·   Păstrează legătura cu familia și prietenii chiar și atunci când ești despărțit de ei. Dacă nu îi poți contacta acum, scrie-le o scrisoare pentru a o transmite atunci când poți.

·   Uneori ia o pauză de la știri și evită fotografiile sau videoclipurile deranjante care ar putea fi distribuite.

·   Vorbește cu cineva în care ai încredere pentru a fi un bun ascultător despre cum te simți. Nu ezita să ceri ajutorul unui psiholog sau unui consilier sau medic. De asemenea, poți apela și la numărul de telefon al Spitalului Privat Regina Maria care oferă consiliere psihologică gratuită (disponibilă momentan doar în limba engleză) pentru cei afectați de situația din Ucraina – 021 9277.

·   Participarea la unele grupuri organizate pentru a vorbi despre sentimentele tale cu alții te poate ajuta, de asemenea, ulterior.

·   Dacă te simți în stare, fii un bun ascultător pentru altcineva. Adesea, nu contează dacă nu știi ce să spui, este suficient să asculți și să arăți că înțelegi.

Cineva m-a rănit pe mine sau pe cineva pe care îl cunosc, sau mi-e teamă că o va face. Ce ar trebui să fac?

Nimeni nu are dreptul de a abuza, neglija sau maltrata vreun copil sau pe familia ta – nici străinii sau chiar părinții, rudele sau profesorii. Dacă cineva te-a rănit, te-a atins sau te-a tratat într-un mod care te face să te simți inconfortabil sau speriat, sau dacă ți-e frică că cineva o va face, există adulți și organizații care te pot ajuta. Dacă cineva pe care îl cunoști a trecut prin experiența de a fi rănit, încurajează-l să obțină ajutor.

De asemenea, poți inventa și împărtăși familiei și prietenilor un cuvânt sau o expresie secretă pentru a le folosi  în cazul în care te simți în pericol, astfel încât ei să știe că ai probleme.

Dacă iei legătura cu UNHCR, aceștia vor face tot posibilul pentru a te ajuta. De asemenea, poți apela la linia telefonică națională pentru protecția copilului 119. 

ȚINE minte că asta nu este vina ta și nu ești de vină. Este important să primești sprijinul de care aveți nevoie. Nu trebuie să-ți fie rușine sau să te temi să ceri ajutor. Dacă ai pe cineva în care ai încredere, povestește-i despre asta.

Dacă ai nevoie de mai multe informații sau asistență, poți lua legătura cu UNHCR, IOM sau poți contacta autoritățile locale relevante pentru protecția copilului 119.

Deplasarea între țări, situația la granițe

Care puncte de frontieră pot fi utilizate pentru a trece în România?

Pentru a ajunge în România din Ucraina pot fi utilizate punctele de frontieră: Halmeu, Sighetu Marmației, Siret, Isaccea. Poți ajunge în România și prin Republica Moldova, utilizând punctele de frontieră:  Rădăuți Prut,  Albita, Sculeni, Stânca, Galați.  
Timpii de așteptare pentru fiecare graniță spre România pot fi verificați în timp real aici: https://www.politiadefrontiera.ro/ro/traficonline/ . Detalii despre situația la punctele de frontieră din Ucraina aici: https://dpsu.gov.ua/en/map/

Mai multe informații despre călătoria din Ucraina în România, prin Moldova, poți găsi aici: https://romania.iom.int/news/what-you-need-know-about-fast-track-transfer-ukraine-romania-moldova

Pentru întrebări despre accesul în România poți apela și Consiliul Național Român pentru Refugiați (CNRR) la numărul +40 730 073 170.

Cum pot găsi o cazare gratuită în România?

Cetăţenii străini sau apatrizii aflaţi în situaţii deosebite care provin din zona conflictului armat din Ucraina şi intră în România şi care NU solicită azil beneficiază, în cadrul taberelor temporare de cazare şi asistenţă umanitară sau în alte locaţii de cazare stabilite de comitetele judeţene/al Municipiului Bucureşti pentru situaţii de urgenţă, de asigurarea următoarelor utilităţi de primă necesitate pe perioada staţionării temporare:

a) hrană;
b) îmbrăcăminte;
c) materiale de igienă personală;
d) asistenţă medicală primară şi tratament corespunzător, asistenţă medicală de urgenţă, precum şi asistenţă medicală şi tratament gratuit în cazurile de boli acute sau cronice care le pun viaţa în pericol iminent, prin sistemul naţional de asistenţă medicală;
e) dreptul de a fi incluşi în programele naţionale de sănătate publică ce au drept scop prevenirea, supravegherea şi controlul bolilor transmisibile, în situaţiile de risc epidemiologic.

Solicitanţii de azil au dreptul să fie cazaţi într-unul dintre cele șase Centre Regionale de Cazare și Proceduri pentru Solicitanții de Azil gestionate de Inspectoratul General pentru Imigrări.

Dacă ai nevoie de ajutor solicită cazare direct prin formularul de pe https://unacoperis.ro/ro. Autoritățile centrale alături de organizațiile internaționale coordonează centralizat cererile de ajutor și toate spațiile de cazare disponibile și îți vor aloca o cazare potrivită nevoilor tale.

Care este situația de la punctele de frontieră? (ex: timpi de așteptare, surse de apă și mâncare, etc.)

Timpii de așteptare pentru orice punct de frontieră spre România pot fi verificați oricând aici: https://www.politiadefrontiera.ro/ro/traficonline/ (Detalii Ucraina: https://dpsu.gov.ua/en/map/)

În punctele de frontieră există ONG-uri care ajută persoanele de la graniță cu mâncare și asistență.

Pot să intru în România prin Republica Moldova?

Da, poți intra în România prin Republica Moldova.

Informații pentru cei care ajung din Ucraina în Republica Moldova în acest link.

Pentru întrebări suplimentare despre azilul în Moldova, vă rugăm să sunați la linia telefonică la Centrul Juridic al Avocaților +373 60574848, +373 60574848, +373 60966760, +373 60238927, +373 79586779.

Dacă un cetățean al unei tări terțe sosește prin Moldova, trebuie să obțină o viză de la unul dintre consulatele României în Moldova, care îi va fi furnizată în câteva ore (în funcție de numărul de cereri în curs de procesare).

Consulatele României din Republica Moldova sunt: 

• Ambasada României la Chișinău (Secție consulară, str. Grigore Ureche nr. 2; tel. de urgență +373 68 336 363; e-mail chisinau.consul@mae.ro)  

• Consulatul General al României la Bălți (str. Sfântul Nicolae nr. 51; tel. +373 23 180 001; tel. de urgență +373 68 195 006; e-mail balti@mae.ro ) 

• Consulatul General al României la Cahul (str. B.P. Hașdeu nr. 11, tel. +373 29 980 004; tel. de urgență +373 60200925; e-mail: cahul@mae.ro ) 

• Consulatul General al României la Ungheni (str. Mihai Eminescu nr. 35; tel. +373 23 680 001, +373 23 680 002; e-mail consul@bungheni.mdl.net ) 

  Mai multe informații despre călătoria din Ucraina în România, prin Moldova, poți găsi aici: https://romania.iom.int/news/what-you-need-know-about-fast-track-transfer-ukraine-romania-moldova

Autobuze gratuite din Ucraina către România prin Moldova

Guvernele celor două țări - România și Moldova, cu ajutorul Agenției ONU pentru Refugiați (UNHCR) și al Organizației Internaționale pentru Migrație (OIM) au organizat transport sigur și gratuit de la granița ucraineană-moldovenească (orașul Palanca, Moldova) către Frontiera României (orașul Hushi, România) pentru toți cei care fug de consecințele războiului din Ucraina.

Un transfer gratuit cu autobuzul circulă zilnic de la Palanca, Moldova - către România, către orașul Khushi. Timp de călătorie: 5-6 ore. Apoi puteți face un transfer, și puteți ajunge gratuit în orașele București sau Iași.

Mai multe informații în ucraineană, engleză și română (scanați codul QAR din partea de jos a paginii): https://romania.iom.int/sites/g/files/tmzbdl1556/files/ENG%20Palanca-Husi%20Fast%20Track%20Transfer%20Info%20Sheet%20A4%20FINAL.pdf

Unde există informații dacă vreau să ajung în Polonia?

La link-ul următor sunt informațiile pe care Guvernul Poloniei le-a pus la dispoziția cetățenilor ucraineni: https://www.gov.pl/web/udsc/ukraina-en

Cum pot călători către alte state membre ale Uniunii Europene?

Dacă ești titularul unui pașaport biometric ucrainean, nu ai nevoie de viză dacă îți dorești să călătorești în UE. Pentru a afla condiţiile de călătorie către un stat membru UE, recomandăm să contactezi ambasada ţării de destinaţie.

Cum pot călători în SUA / Canada / Australia / Noua Zeelandă sau alte state din afara Uniunii Europene?

Pentru a afla condiţiile de călătorie către alte state, vă recomandăm să contactaţi ambasada ţării de destinaţie. 

În conformitate cu mandatul său, agenţia ONU pentru Refugiaţi lucrează pentru a se asigura că solicitanţii de azil au acces la teritoriu, la proceduri de azil echitabile şi eficiente şi pentru condiţii decente de recepţie. Cu toate acestea, în România UNHCR nu este abilitat să înregistreze cereri de azil sau să emită documente care să certifice statutul de refugiat, acest lucru fiind făcut de către autoritățile române competente.  

De asemenea, poți contacta IOM pentru mai multe informații: Contact Us | IOM Romania

Centre Regionale de Proceduri și Cazare pentru Solicitanții de Azil

Protecție temporară

Ce este protecția temporară?

Protecția temporară este o formă de protecție specială oferită de statele membre ale Uniunii Europene persoanelor ce fug din calea conflictului din Ucraina. Ca beneficiar al protecției temporare, te vei afla în grija statului român și vei avea acces la o serie de drepturi sociale și economice. Spre deosebire de azil, acordarea protecției temporare se face automat pentru toate persoanele care îndeplinesc o serie de criterii.

Cine poate beneficia de protecție temporară?

Vor beneficia de protecție temporară pe teritoriul României:

• Cetățenii ucraineni, indiferent dacă au venit în România după 24 februarie 2022 sau se aflau deja pe teritoriul României la acea dată, și membrii lor de familie;

• Apatrizii și resortisanții țărilor terțe, altele decât Ucraina, care beneficiau de protecție internațională sau de o protecție națională echivalentă în Ucraina înainte de 24 februarie 2022 și membrii lor de familie;

• Străinii și apatrizii care își aveau reședința legală în Ucraina și care nu se pot întoarce în condiții sigure și stabile în țara de origine.

  Prin membru de familie înțelegem: 
  - Soț / soție
  - Copiii minori necăsătoriți
  - Alte rude apropiate care trăiau împreună, ca parte a familiei, atunci când au avut loc evenimentele care au condus la afluxul masiv de persoane strămutate și care erau în acel moment în totalitate sau în principal dependente de persoana menționată.

Pot decide în ce țară să beneficiez de protecție temporară?

Pentru a beneficia de drepturile conferite prin protecție temporară, vi se va elibera un permis de ședere. Dacă doriți să beneficiați de protecție temporară în România, puteți să vă adresați autorităților competente. Dacă vi s-a eliberat în România un permis de ședere în calitate de beneficiar al protecției temporare, puteți beneficia de drepturile care decurg din protecția temporară numai în România. Puteți să beneficiați de drepturile care decurg din protecția temporară în orice stat membru al Uniunii Europene care vă eliberează permisul de ședere. Dacă ajungeți pe teritoriul altui stat membru, puteți să vă adresați autorităților competente și să beneficiați de aceste drepturi.

Cum se acordă protecția temporară în România?

Protecția temporară se acordă de către Inspectoratul General pentru Imigrări categoriilor de persoane care îndeplinesc o serie de criterii și care se află într-un punct de trecere a frontierei de stat a României, inclusiv în zona de tranzit, sau pe teritoriul României.  Dacă vrei să fii recunoscut ca beneficiar al protecției temporare, adresează-te Biroului de Imigrări / Centrului Regional de Proceduri și Cazare pentru Solicitanți de Azil din județul unde te afli.

La momentul prezentării în fața autorităților vi se preia imaginea facială și vi se înregistrează următoarele date:

a)   nume și prenume;

b)  data nașterii;

c)   cetățenia;

d)  sex;

e)  identitate;

f)  stare civilă;

g)  situație familială;

h)   legături de familie;

i)  adresa în România.

Care sunt drepturile pe care le am ca beneficiar al protecției temporare?

a)  de a mi se elibera un document care îmi acordă permisiunea de a rămâne pe teritoriul României;

b)  de a fi informat, în scris, într-o limbă pe care se presupune că o înţeleg, cu privire la prevederile referitoare la protecţia temporară;

c)  de a fi angajat de către persoane fizice sau juridice, de a desfăşura activităţi independente, respectând regulile aplicabile profesiei, precum şi activităţi precum oportunităţi educative pentru adulţi, pregătire vocaţională şi experienţă practică de lucru, în condiţiile legii;

d) de a beneficia, la cerere, de asistenţa necesară pentru întreţinere, în situaţia în care nu dispun de mijloacele materiale necesare;

e) dreptul de a primi gratuit asistenţă medicală primară şi tratament corespunzător, asistenţă medicală spitalicească de urgenţă, precum şi asistenţă medicală şi tratament gratuit în cazurile de boli acute sau cronice care îi pun viaţa în pericol iminent, prin sistemul naţional de asistenţă medicală de urgenţă şi de prim ajutor calificat;

f) de a primi o asistenţă medicală adecvată dacă am nevoi speciale;

g) de a avea acces la sistemul de învăţământ de stat (gratuit) în condiţiile prevăzute de lege pentru cetăţenii români, dacă nu am împlinit vârsta de 18 ani.

Ce obligaţii am în calitate de beneficiar al protecției temporare?

Orice persoană aflată pe teritoriul României trebuie să respecte legislația aflată în vigoare inclusiv legislația referitoare la regimul juridic al străinilor.

În ce condiții pot locui in România?

În ceea ce privește spațiul în care veți locui în România, trebuie să cunoașteți că „Persoana care găzduiește străinul intrat legal pe teritoriul României are obligația legala să anunțe despre aceasta organul de poliție competent teritorial, în termen de 3 zile de la data găzduirii. Este considerată contravenție neîndeplinirea obligației de anunțare și se sancționează cu amendă de la 100 lei la 500 lei, in conformitate cu prevederile articolelor 12, 134 și 135 din OUG nr. 194/2002 privind regimul străinilor”.

Pentru înregistrarea găzduirii, există alternativ posibilitatea înregistrării în portalul pus la dispoziție                          de           către          Inspectoratul          General          pentru          Imigrari          - https://portaligi.mai.gov.ro/inregistrarestraini/ .

În situația cazării în hoteluri sau în alte amenajări turistice, veți îndeplini formalitățile de luare în evidență la administrația locului respectiv care, în termen de 24 de ore, va comunica datele necesare organului de poliție competent teritorial. În acest caz, datele se prezintă și polițiștilor din cadrul Inspectoratului General pentru Imigrări și celor din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române, la solicitarea acestora.

Mă pot întoarce în țara de origine?

Dacă solicitați returnarea în țara de origine, veți fi sprijinit în acest sens de autorităţile statului român. Atât timp cât durata protecţiei temporare nu a expirat şi pe baza circumstanţelor care persistă în ţara de origine, puteți solicita reprimirea pe teritoriul României. În cazul în care solicitarea este admisă, veți beneficia de protecţie temporară până la expirarea perioadei pentru care v-a fost acordată forma de protecţie.

Ce documente mi se eliberează pe baza protecției temporare?

Beneficiarilor protecției temporare le va fi eliberat un permis de ședere pe teritoriul României de către Inspectoratul General pentru Imigrări și le va fi atribuit un cod numeric personal, pe care îl vor putea folosi în interacțiunea cu autoritățile române.

Care este durata protecției temporare?

Protecția temporară este o formă de protecție specială pentru persoanele care fug din calea războiului din Ucraina. Dacă ești deja beneficiar al protecției temporare, permisul tău este valabil în mod automat până la 04.03.2024, nefiind necesar să faci o cerere de prelungire.

Există cazuri de excludere de la acordarea protecției temporare?

Da, există cazuri de excludere de la acordarea protecţiei temporare.
O persoană poate fi exclusă de la acordarea protecţiei temporare dacă există:

a) motive serioase pentru a se considera că:

- a comis o infracţiune gravă împotriva păcii, o crimă de război sau împotriva umanităţii, aşa cum sunt definite în instrumentele internaţionale instituite pentru a reglementa astfel de infracţiuni;

- a comis o infracţiune gravă (alta decât cele menționate mai sus), în afara României, înainte de intrarea sa în statul român ca persoană care se bucură de protecţie temporară;

- este vinovat de acte împotriva scopurilor şi principiilor Naţiunilor Unite.

b) există motive temeinice pentru considerarea sa ca un pericol la securitatea României sau, fiind condamnată printr-o hotărâre definitivă pentru săvârşirea unei infracţiuni deosebit de grave, persoana reprezintă un pericol pentru ordinea publică din România.

Ce autorități îmi pot elibera permisul de ședere?

În cazul în care decideți să rămâneți și să beneficiați de protecție temporară în România, vă puteți adresa, pentru eliberarea permisului, autorităților prezente în taberele temporare de cazare şi asistenţă umanitară sau structurilor Inspectoratului General pentru Imigrări menționate.

Când încetează protecţia temporară?

Protecţia temporară încetează:

- când se ajunge la limita maximă a duratei;

- în orice moment prin decizia Consiliului Uniunii Europene.

Șederea în România

Am acces la servicii medicale în România?

Cetățenii străini sau apatrizii aflați în situații deosebite care provin din zona conflictului armat din Ucraina beneficiază de servicii medicale, materiale sanitare, medicamente, dispozitive medicale și serviciile medicale cuprinse în programele naționale de sănătate curative, ca și asigurații români. Serviciile medicale în asistență medicală ambulatorie de specialitate se acordă fără a fi necesară prezentarea biletului de trimitere de la medic (formular cu regim special utilizat în sistemul de asigurări sociale de sănătate).

De asemenea, există clinici care vin în sprijinul persoanelor aflate în situații vulnerabile sau care au nevoie de asistență medicală de urgență, precum: Medicover (vine în sprijinul mamelor ucrainene refugiate cu consultații gratuite de pediatrie și monitorizare sarcină - vezi clinicile aici). Pentru a accesa cât mai rapid și ușor serviciile medicale de care ai nevoie, Medicover pune la dispoziție un număr unic la care femeile refugiate din Ucraina pot obține informații: +4021 796 7391. La acest număr răspund un operator vorbitor de limba ucraineană și cinci operatori cunoscători de limba engleză.

Copiii mei pot merge la școală în România?

Accesul copiilor la educaţie este garantat, cu titlu gratuit, indiferent de statutul acestora pe teritoriul României. În vederea integrării în sistemul de învăţământ românesc, minorii solicitanţi de azil sau beneficiari ai unei forme de protecţie internaţională beneficiază de un curs intensiv de limba română. În perioada urmării cursului de iniţiere în limba română, minorii solicitanţi de azil sau beneficiari ai unei forme de protecţie internaţională în România participă gratuit, în cadrul unităţilor şcolare, la activităţi didactice cu caracter teoretic, practic şi recreativ, fără ca prezenţa lor să fie înregistrată în documente oficiale (statut de audienţi).

Pot studia în România?

Toți copiii și tinerii refugiați veniți din Ucraina, care doresc să se înscrie în învățământul românesc, au această posibilitate. În România există 45 de şcoli, 10 licee şi trei universităţi care au predare în limba ucraineană. De asemenea, copiii pot continua să învețe în limba maternă, prin platforma avizată de ministerul Educației din Ucraina. Pentru elevii ucraineni care doresc să învețe limba română, inspectoratele școlare vor crea condițiile necesare și vor asigura resursa umană adecvată solicitării.

În cazul în care nu ai acte care să dovedească studiile efectuate în Ucraina, instituțiile de învățământ superior din România evaluează, pe baza unor criterii proprii și cu respectarea bunelor practici internaționale, rezultatele învățării, competențele și abilitățile și va decide cu privire la recunoașterea și acordarea creditelor de studiu transferabile. În anii universitari 2021—2022 și 2022—2023, studenții, cetățeni ai Ucrainei, pot beneficia de finanțare de la bugetul de stat, iar cei care provin din țări terțe pot ocupa locuri cu taxă, nivelul taxelor fiind stabilit de fiecare universitate.

Mai multe informații: Alături de Ucraina! | Ministerul Educației

Cum pot schimba UAH în RON?

La BCR (Banca Comercială Română) poți schimba UAH-RON (hrivne-lei), la cursul BNR, în limita a 1.000 de lei de persoană/pașaport ucrainean. Oferta e valabilă doar pentru persoanele cu pașapoarte ucrainene. La zonele de graniță se află 11 sucursale BCR pregătite pentru a acoperi nevoia de cash suplimentar 24/7. Dacă ai nevoie de asistență în servicii financiar-bancare, sună la numărul de telefon special, dedicat cetățenilor din Ucraina - 0373514244 sau scrie-le pe   suport.linia1@bcr.ro. Important: 0 lei costuri BCR la tranzacțiile efectuate la POS și ATM cu cardurile emise în Ucraina; 0 lei comision de deschidere și administrare cont curent; 0 comisioane pentru plăți inter și intra bancare.

Ce este noul programul 50/20?

În cadrul programului de stat, persoanele care găzduiesc cetățeni sosiți din zona de conflict armat din Ucraina au primit plăți lunare în numerar pentru: locuință (50 lei de persoană pe zi) și mese (20 lei de persoană pe zi).

De la 1 mai, programul de sprijin dedicat ucrainenilor care locuiesc în România a fost schimbat.

Mai multe informații aici: Noul program 50/20 - Dopomoha

Există organizații care sprijină comunitatea LGBTQIA+?

Asociația ACCEPT (ONG LGBTQIA+ din România) oferă pentru refugiații din Ucraina:
- Sprijin de relocare
- Transport de la granița cu România la București
- Cazare într-un adăpost destinat persoanelor LGBTQIA+ și cazare adițională
- Mâncare și alte obiecte necesare, precum haine, medicamente, produse de igienă personală, produse pentru bebeluși etc.
- Consiliere juridică gratuită
- Consiliere psihologică gratuită
Date de contact:
- +40 770 613 630  (linie telefonică disponibilă în limba română și engleză). La acest număr de telefon îi puteți contacta și pe WhatsApp și Telegram în limba română, engleză sau ucraineană.
- Adrese de mail: la help@acceptromania.ro. Puteți scrie la adresa de mail de mai sus în limba română, engleză sau ucraineană.
- Adresă sediu ACCEPT: str. Lirei nr.10, Sector 2, București, România

Alte organizații care sprijină comunitatea LGBTQIA+ în România

• ACT-Q ROMANIA

• Asociația PRIDE

• Association Equal Romania

• Eu sunt! Tu?

• Identity.Education

• MozaiQ LGBT

Copilul meu are cancer și are nevoie de ajutor. Ce pot face?

Pentru copiii ucraineni cu afecțiuni onco-hematologice a fost creată o platformă specială pe care medicii lor, părinții și aparținătorii o pot accesa: ukrainechildcancerhelp.ro. Prin intermediul ei, orice copil ucrainean care se luptă cu cancerul poate avea acces facil, rapid și țintit la serviciile medicale specializate de care are nevoie în România.

Ce procedură trebuie să urmez pentru a mă angaja în România?

Poți face acest lucru în condiții identice cu cele ale cetățenilor români. Dacă ești cetățean ucrainean, ai intrat în mod legal în România și nu ai cerut o formă de protecție, poți munci fără sa ai un aviz de angajare. Nu va trebui să obții o viza pentru a te angaja. Dacă vrei sa te angajezi într-un domeniu în care ai experiență sau pentru care ai studiat și nu ai actele necesare (diplome, certificări, atestări) vei da o declarație pe propria răspundere că ai avut parte de pregătire sau ai experiență în domeniu (una dintre cerințe este să nu ai fapte penale la activ). Această declarație este valabilă 12 luni, dar se poate prelungi 6 luni sau 1 an, timp în care vei avea toate drepturile și obligațiile prevăzute de legea muncii. Dacă ai studiat medicina, medicina dentară, veterinară, farmacia, arhitectura sau oricare profesie liberală și vrei să te angajezi in România, trebuie să ai actele necesare.

De asemenea, cetăţenii ucrainieni ajunși în România din cauza conflictului armat pot beneficia și de măsuri de stimulare a ocupării forţei de muncă, precum şi de protecţie în cadrul sistemului asigurărilor pentru şomaj, în condiţiile prevăzute de lege pentru cetăţenii români, cu condiția înregistrării la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti. Vezi aici serviciile gratuite oferite de ANOFM (Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă).

Citește mai multe în ghidul pentru încheierea unui contract individual de muncă în România, material pregătit în cadrul Romanian Business Leaders cu sprijinul Peli Partners și Roșca Law Office.

Cum îmi pot înscrie copilul la o școală din România?

Trebuie să mergeți la Inspectoratul Școlar și de acolo veți fi repartizat la o școală unde există resurse pentru învățare în limba ucraineană. Procedura se găsește pe site-ul Ministerului Educației - Alături de Ucraina! | Ministerul Educației

Am consumat droguri și acum am nevoie de ajutor. Ce ar trebui să fac?

Adresează-te centrelor Agenției Naționale Antidrog unde vei găsi medici, psihologi și asistenți sociali care te pot ajuta. Serviciile pe care le vei primi sunt confidențiale și gratuite.

Care sunt serviciile care mă pot ajuta dacă sunt consumator de droguri și cum le pot accesa?

·         AGENŢIA NAŢIONALĂ ANTIDROG (Tel: 0 800 87 00 70; 021 318 44 00;  021.303.70.80 / 21701, 21712, http://ana.gov.ro) îți poate fi de folos cu :

o   Servicii medicale – evaluare, consiliere, tratament medical – inclusiv tratament de substituție

o   Servicii psihologice – evaluare, consiliere individual și de grup

o   Servicii sociale – consiliere, orientare în rețeaua de servicii destinate persoanelor consumatoare de droguri aflate sau nu în tratament

·         AGENŢIA NAŢIONALĂ ANTIDROG are centre in toate județele României. Acolo vei găsi medici, psihologi și asistenți sociali pregătiți să te ajute. Accesează harta din acest link http://ana.gov.ro/despre-institutie/reteaua-nationala/ și vei găsi datele de contact ale centrului din județul în care ai ajuns

La nivelul municipiului București, vei găsi mai multe tipuri de servicii, oferite de către AGENŢIA NAŢIONALĂ ANTIDROG sau de către alți furnizori:

·         Servicii de consiliere pentru minori consumatori de droguri

o   Agenția Națională Antidrog – 0752.79.16.47

·         Tratament substitutiv și asistență medicală, psihologică și socială

o   Agenţia Naţională Antidrog

§  Şos. Pantelimon, nr. 255 , sector 2, Bucureşti; Tel. 021.255.63.63; Internet: www.ana.gov.ro; Program: Luni – Vineri: 08.00-16.00; Servicii gratuite

§  Şoseaua Berceni Nr.10 – 12, sector 4, Bucureşti; Tel. 021.334.03.02; Internet: www.ana.gov.ro; Program: Luni – Vineri: 08.00-16.00; Servicii gratuite

§  Str. Pericle Gheorghiu, nr. 15, sector 5, Bucureşti; Tel/Fax: 021. 336.63.54 /021.335.07.59; Program: Luni – Vineri: 08.00-16.00; Internet: www.ana.gov.ro; Servicii gratuite

o   Centrul de Evaluare şi Tratament a Toxicodependenţilor pentru Tineri „Sf. Stelian”

Str. Ing. Cristian Pascal, nr. 25-27, sector 6, Bucureşti; Tel: 021.260.14.41; Internet: www.cetttsfstelian.ro; Servicii gratuite

o   Spitalul Clinic de Psihiatrie Prof.dr. Alexandru Obregia  - Staţionar de zi

Sos. Berceni, nr. 10, sector 4, Bucureşti; Tel: 0770 417 874; Internet: www.spital-obregia.ro; Servicii gratuite

o   Asociaţia Română Anti-SIDA, ARAS

§  Centrul ARENA; Str. Calistrat Grozovici, nr. 1, sector 2, Bucureşti (incinta curţii Institutului de Boli Infecţioase Prof. Dr. Matei Balş); Tel: 0741.636.940; Internet: www.arasnet.ro; Servicii gratuite şi servicii cu plată

§  Centrul de sănătate ARAS; Str. Ocolului nr. 20, sector 2, Bucureşti; Tel: 0741.636.940; Internet: www.arasnet.ro; E-mail: office@centrularas.ro; Servicii cu plată

o   Clinica de psihiatrie şi psihoterapie    Color Mind

Str. Pictor Ştefan Luchian, nr. 17, sector. 2, Bucureşti; Tel: 021.313.25.14, 0751.643.848; Internet: www.color-mind.ro; Program: Luni-Vineri: 9.00-21.00;               Sâmbătă: 9.00-13.00; Servicii cu plată

o   ANIT România - Centrul de asistenţă şi tratament în adicţii

Str. Alba, nr. 19, sector 3, Bucureşti; Tel. 0757 896 161, Internet: www.anit.ro; Servicii cu plată

·         Servicii dezintoxicare minori

o   Spitalul Clinic de Psihiatrie Prof.dr. Alexandru Obregia  - Secţia/Clinica de psihiatrie a copilului şi adolescentului

Şos. Berceni, nr. 10, sector 4, Bucureşti; Tel : 0770 432 192; Internet: www.spital-obregia.ro; Servicii gratuite

o   Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii Grigore Alexandrescu

Bd. Iancu de Hunedoara, nr. 30-32, sector 1, Bucureşti; Tel: 021 316.93.66/int. 251, 252; TOXAPEL (Urgenţe Toxicologice):  021.210.62.82, 021.210.61.83; Internet: https://spitalulgrigorealexandrescu.ro/contact/; Servicii gratuite

·         Servicii dezintoxicare adulți

o   Spitalul Clinic de Psihiatrie Prof.dr. Alexandru Obregia  - Secția Psihiatrie XVI – Toxicomanii (Dezintoxicare bărbaţi)

Şos. Berceni, nr. 10, sector 4, Bucureşti; Tel. 021/334.42.66; Internet: www.spital-obregia.ro; Servicii gratuite

o   Spitalul Clinic de Psihiatrie Prof.dr. Alexandru Obregia  - Secţia Psihiatrie XVII – Toxicomanii (Dezintoxicare femei)

Şos. Berceni, nr. 10, sector 4, Bucureşti; Tel. 021/334.42.66; Internet: www.spital-obregia.ro; Servicii gratuite

o   Centrul de Evaluare şi Tratament a Toxicodependenţilor pentru Tineri ”Sf. Stelian”

Str. Ing. Cristian Pascal, nr. 25-27, sector 6, Bucureşti; Tel:  021.315.24.51; Internet: www.cetttsfstelian.ro; Servicii gratuite

·         Asistență și tratament sevraj și supradoză

Telefon de urgență: 112

Ore de funcționare și sărbători publice

Cu excepția mall-urilor, care sunt de regulă deschise între 09:00 și 22:00, magazinele sunt deseori deschise între 09:00 sau 10:00 până la 18:00 - 20:00 în timpul săptămânii, au program redus sâmbăta și sunt închise duminica. Dacă vreți să închiriați o mașină sau să mergeți la bancă, e bine să ajungeți înainte de ora 16:00, deoarece acestea se închid mai repede.

Mai jos sunt zilele cu sărbători publice legale pe anul 2023:

1 ianuarie, 2 ianuarie — Anul Nou

24 ianuarie — Ziua Unirii Principatelor Române

14 aprilie — Vinerea Mare

16 - 17 aprilie — Paștele ortodox 

1 mai — Ziua Muncii

1 iunie — Ziua Copilului

4 iunie (duminică) - Rusalii, 5 iunie (luni) — A doua zi de Rusalii

15 august — Adormirea Maicii Domnului

30 noiembrie — Sfântul Andrei

1 decembrie — Ziua Națională a României

25 decembrie, 26 decembrie — Crăciunul 

Nu se lucrează în aceste zile dacă ele pică în timpul săptămânii.

Unde se prelungește valabilitatea unui pașaport ucrainean în România?

Dacă perioada de valabilitate a expirat sau este pe cale să expire, puteți contacta Ambasada Ucrainei în România.

Informații detaliate pe site-ul web al Ministerului Afacerilor Externe din Ucraina:
https://mfa.gov.ua/

Contact: Bulevardul Aviatorilor, Nr 24, Sector 1, București, România, 011862. Telefon: 021 230 36 60, e-mail: emb_ro@mfa.gov.ua.

Cum pot obține certificatul de încadrare în grad de handicap?

Obținerea certificatului de încadrare în grad de handicap necesită următoarele etape:

1. Realizare și depunere dosar încadrare grad de handicap, pentru care ai nevoie de următoarele documente:

• Documente medicale:

  • referat de la medicul specialist privind situația medicală prezentă (poți solicita o trimitere de la medicul de familie pentru medicul specialist, pentru a beneficia de gratuitate). În funcție de situația medicală pot fi solicitate mai multe referate.

  • scrisoare medicală tip de la medicul de familie;

  • copii după biletele de externare (dacă este cazul);

  • investigații paraclinice solicitate de către Serviciul de Evaluare Complexă a Persoanelor Adulte cu Handicap (se pot solicita atât în faza de analiză a dosarului cât și în timpul evaluării propriu-zisă).

• Copie după documentele de identitate

• Documente care să ateste veniturile, în funcție de fiecare caz în parte astfel:

  • adeverință de salariat;

  • copie a deciziei de pensionare (primită de la casa de pensii) și talon de pensie;

  • adeverință care să ateste lipsa veniturilor (de la ANAF).

• Anchetă socială: O poți cere la primăria din localitatea în care ai domiciliul.

• Cerere tip de evaluare complexă

Atenție: Păstrează o copie după actele medicale, întrucât cele depuse la dosar nu vor fi restituite!

2. Repartizarea dosarului: Șeful Serviciului de Evaluare Complexă a Persoanelor Adulte cu Handicap trimite echipei multidisciplinare dosarul în vederea evaluării.

3. Analiza dosarului: Se realizează de către reprezentanți ai DGASPC-ului (Direcția de Asistență Socială și Protecția Copilului), care verifică dacă dosarul este complet. În cazul în care dosarul este complet, vei fi programat pentru Evaluarea complexă. Dacă lipsesc documente, DGASPC te anunță ce mai trebuie să adaugi la dosar.

4. Evaluarea complexă / situația persoanei: Se realizează de către Serviciul de Evaluare Complexă a Persoanelor Adulte cu Handicap. În cazul persoanelor nedeplasabile, pe baza anchetei sociale și a scrisorii medicale, evaluarea complexă se va realiza la domiciliul/reședința acestora. Pentru persoanele cu handicap, pentru care comisia de evaluare a stabilit anterior încadrarea în gradul de handicap grav, reevaluarea periodică se poate face la domiciliul persoanei, la cererea acesteia ori a reprezentantului său legal.
   Comisia de evaluare se deplasează la domiciliul persoanei după o prealabilă programare și informare a acesteia cu privire la data și ora efectuării evaluării periodice (art. 87 alin 1 ind.1 din Legea 448/2006) .

5. Încadrarea în grad și tip de handicap

• Gradele de handicap sunt: uşor, mediu, accentuat şi grav.

• Tipurile de handicap sunt: fizic, vizual, auditiv, surdocecitate, somatic, mintal, psihic, HIV/SIDA, asociat, boli rare.

6. Contestarea deciziei de încadrare, dacă este cazul: Se poate contesta în maxim 30 de zile de la comunicarea certificatului de încadrare în grad de handicap. Contestația se depune în termenul precizat, la registratura Tribunalului.

Solicitarea azilului

Cât de mult pot sta în România fără să solicit azil?

Cetățenii ucrainieni care pot prezenta un pașaport valid la trecerea frontierei pot intra în România și pot rămâne până la 90 de zile.

Cine poate depune o cerere de azil?

Cererea de azil poate fi depusă de oricare străin, care se află pe teritoriul României sau într-un punct pentru trecerea frontierei. O persoană este considerată solicitant de azil din momentul manifestării de voinţă, exprimate în scris sau oral, în faţa autorităţilor competente, din care să rezulte că aceasta solicită protecţia statului român.

Cum pot solicita azil în România?

Cererile de azil se depun personal de către străinii aflaţi pe teritoriul României sau într-un punct de control pentru trecerea frontierei de stat.

Dacă deja ai ajuns în România și vrei să soliciți azil poți merge la unul dintre cele șase Centre Regionale de Cazare și Proceduri pentru Solicitanții de Azil. În cazul în care ești minor, cererea de azil poate fi depusă de reprezentantul tăi legal din cadrul Direcției pentru Protecția Copilului. Minorii care au împlinit vârsta de 14 ani pot solicita azil în nume propriu.

Dacă te adresezi cu o cerere/memoriu/petiţie în care menţionezi că doreşti o formă de protecţie în Romania, ți se va comunica în scris că este necesar să te prezinți personal la autorităţile competente să primească astfel de cereri. Cererile de azil depuse în afara teritoriului României nu sunt admise. Autoritățile competente să primească o cerere de azil sunt:

• structurile Inspectoratului General pentru Imigrări;

• structurile Poliției de Frontieră Române;

• unitățile de poliție în cadrul cărora sunt constituite și funcționează centre de reținere și arestare preventivă;

• structurile Administrației Naționale a Penitenciarelor din cadrul Ministerului Justiției.

Competența teritorială privind primirea, înregistrarea și procesarea cererilor de azil o au centrele regionale de proceduri si cazare a solicitantilor de azil din subordinea Direcției Azil și Integrare, respectiv Centrul București, Centrul Timișoara, Centrul Galați, Centrul Rădăuți, Centrul Maramureș și Centrul Giurgiu. Autorităţile competente nu pot refuza primirea cererii de azil pe motiv că a fost depusă mai târziu.

 Formularul tip Cerere de azil poate fi completat de:

• solicitantul de azil cu sprijinul funcționarului său,

• funcţionarul desemnat pentru primirea cererii, în situația în care solicitantul de azil nu știe să scrie, potrivit declarațiilor orale ale acestuia.

Ce urmează după ce am depus formularul cu cererea de azil?

După primirea cererii de azil vei completa un interviu preliminar, în scopul stabilirii datelor tale personale şi ale membrilor tăi de familie, ruta parcursă din ţara de origine până în România, datele referitoare la eventuale cereri de azil depuse în alte state terţe ori într-un stat membru al Uniunii Europene, precum şi documentele de identitate sau de călătorie pe care le deții.

Va trebui să depui toate documentele pe care le deții și care sunt relevante pentru situația ta personală, precum și documentul de trecere a frontierei. Apoi vei primi un document de identificare: documentul temporar de identitate pentru solicitanții de azil emis de Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI). 

Vei primi din partea IGI programarea unui interviu preliminar și apoi a unui interviu pentru determinarea formei de protecție internațională. Vei primi o notificare cu data și ora stabilite pentru fiecare interviu. Este important să participi la ambele interviuri, să prezinți toate dovezile pe care le ai și să răspunzi sincer la toate întrebările. Tot ceea ce declari este confidențial. 

Interviurile sunt realizate de către un oficial IGI în prezența unui traducător. Traducerea se va face într-o limbă pe care o cunoști sau pe care se poate presupune că o cunoști. Poți solicita ca la interviu să participe și un consilier juridic CNRR sau un reprezentant UNCHR. 

Nu te speria dacă în momentul înregistrării cererii tale de azil ți se va cere să fi amprentat și fotografiat. Acest lucru face parte din procedura de azil în mod normal. Amprentele și fotografiile sunt introduse într-o baza de date comună a Uniunii Europene pentru a putea ține evidența a cine și în ce stat membru a depus o cerere de azil. Minorii sub 14 ani nu vor fi supuși acestei proceduri. 

Pe perioada procedurii de azil ai dreptul să rămâi pe teritoriul României și beneficiezi de protecție împotriva expulzării, extrădării, returnării forțate la frontieră sau de pe teritoriul României.

Care sunt drepturile mele ca solicitant de azil?

Drepturile și obligațiile solicitanților de azil sunt cuprinse în legea 122/2006. Dintre aceste drepturi ale solicitanților de azil amintim: 

a)  Dreptul la informare cu privire la drepturile și obligațiile sale și la procedura de azil

b)  Dreptul la confidențialitatea datelor personale

c) Dreptul la eliberarea unui document temporar de identitate, valabil pe perioada procedurii de azil

d)  Dreptul de a participa la activităţi de adaptare culturală;

e)  Dreptul de a fi cazați în Centrele de Cazare și Proceduri pentru Solicitanți de Azil din subordinea Inspectoratului General pentru Imigrări.

f)   Dreptul de a primi gratuit asistenţă medicală primară şi tratament corespunzător, asistenţă medicală spitalicească de urgenţă, precum şi asistenţă medicală şi tratament gratuit în cazurile de boli acute sau cronice care îi pun viaţa în pericol iminent

g)  Dreptul de a fi inclus în programele naţionale de sănătate publică ce au drept scop prevenirea, supravegherea şi controlul bolilor transmisibile, în situaţiile de risc epidemiologic;

h)  Dreptul solicitanţilor de azil cu nevoi speciale de a primi asistenţă medicală adecvată;

i)   Dreptul de a primi acces la piaţa forţei de muncă în condiţiile prevăzute de lege pentru cetăţenii români, după expirarea unei perioade de 3 luni de la data depunerii cererii de azil.

Solicitanții de azil beneficiază și de un ajutor financiar din partea Statului în cuantum de aproximativ 20 RON / persoană / zi care este primit bilunar.

Mi se poate refuza înregistrarea cererii pentru azil?

Nimănui nu i se poate refuza înregistrarea cererii de azil, chiar dacă în mod formal nu îndeplinește toate condițiile de intrare în țară. 

Dacă autoritățile refuză să îți înregistreze cererea de azil poți contacta Consiliul Național Român pentru Refugiați (CNRR) la telefonul +40 721 206 926. Pentru informații despre accesul în România poți apela +40 730 073 170.

Unde voi dormi dacă sunt solicitant de azil?

Dacă soliciți azil în România ai dreptul să fii cazat într-unul dintre Centrele Regionale de Proceduri și Cazare pentru Solicitanții de Azil, care sunt coordonate de Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI). Totuși, dacă ai găsit cazare în altă parte este necesar să faci o solicitare la IGI pentru a putea părăsi zona unde ai intrat în România. Centrele Regionale de Proceduri și Cazare pentru Solicitanții de Azil coordonate de IGI sunt amplasate în București, Timișoara, Giurgiu, Maramureș, Rădăuți și Galați.

Este obligatoriu să rămân în cazarea oferită de autoritățile române pentru solicitanții de azil?

Nu. Dacă ai altă opțiune de cazare poți locui acolo unde dorești, dar trebuie să informezi IGI despre adresa la care stai.

În cazul în care stai la un prieten/cunoștință, persoana care te găzduiește are obligația legală să anunțe poliția din teritoriu despre această situație, în termen de 3 zile de la data găzduirii. În cazul in care acesta nu va anunța, riscă sancționarea cu o amendă de la 100 la 500 lei. Pentru ca persoana care te găzduiește să facă acest lucru legal, trebuie să înregistreze găzduirea ta pe website-ului Inspectoratului General pentru Imigrări -https://portaligi.mai.gov.ro/inregistrarestraini/ .

Atenție! Dacă te afli într-un hotel sau în alte amenajări turistice (pensiuni, resort-uri, cabane etc), va trebuie să te prezinți, la cea mai apropiată secție de poliție și le vei comunica informațiile necesare pentru înregistrare, toate acestea în 24 de ore.

Cât durează procesarea cererii mele de azil?

Durata procedurii depinde de la caz la caz. Fiecare cerere este analizată în mod individual.

Pot pleca din România cât timp se procesează cererea mea de azil?

Solicitanții de azil au obligația de a preda documentele de trecere a frontierei la momentul solicitării azilului, însă acestea pot fi oricând solicitate și obținute în vederea părăsirii teritoriului României. Solicitantul are obligaţia de a se prezenta în persoană la interviul preliminar şi la interviul pentru determinarea statului de refugiat.

Unde și cum pot să primesc alocația zilnică în calitate de solicitant de azil?

Ca solicitant de azil ai dreptul la aproximativ 20 lei pe zi. Poți primi suma totală lunar din partea Centrului Regional de Cazare și Proceduri pentru Solicitanții de Azil unde ești înregistrat.

Unde pot suna dacă am întrebări despre procedura de azil din România?

Consiliul Național Român pentru Refugiați (CNRR) - pentru informații despre azil  +40 721 206 926. Pentru informații despre accesul în România +40 730 073 170.

Poți contacta și LOGS, un ONG din Timișoara care a creat un Call Center  (WhatsApp): pentru informații despre procedura de azil și întrebări generale (în engleză, rusă, ucraineană) +40765861888

Dacă am aplicat pentru protecție internațională în România, mai pot aplica și în alt stat?

Nu. Nu poți cere azil simultan în mai multe state. Dacă prima ta cerere de azil a fost înregistrată în România și nu ai finalizat-o înainte de a pleca din România, iar ulterior depui o altă cere în alt stat membru UE, acest stat nu va accepta cererea și te va întoarce în România. 

Pot retrage cererea de azil odată depusă în România?

Da. Oricând și în orice etapă a procedurii de azil poți retrage cererea adresându-te Inspectoratului General pentru Imigrări printr-o cerere.

Ce tip de protecţie pot primi în urma procedurii de azil?

Statutul de refugiat se recunoaşte, la cerere, cetăţeanului străin sau apatridului care, în urma unei temeri bine întemeiate de a fi persecutat pe motive de rasă, religie, naţionalitate, opinii politice sau apartenenţă la un anumit grup social, se află în afara ţării de origine / reședință  şi care nu poate sau, din cauza acestei temeri, nu doreşte să solicite protecţia respectivei ţări. 

Refugiaţii au aceleaşi drepturi ca şi cetăţenii români, cu excepţia drepturilor electorale. Ei pot călători prin UE în aceleaşi condiţii ca şi cetăţenii români. 

Protecţia subsidiară se acordă cetăţeanului străin sau apatridului care nu îndeplineşte condiţiile pentru recunoaşterea statutului de refugiat şi cu privire la care există motive întemeiate să se creadă că, în cazul returnării în ţara de origine, respectiv în ţara în care îşi avea reşedinţa obişnuită, va fi expus unui risc serios, precum:

1. condamnarea la pedeapsa cu moartea ori executarea unei astfel de pedepse; sau

2. tortură, tratamente sau pedepse inumane ori degradante; sau

3. o ameninţare serioasă, individuală, la adresa vieţii sau integrităţii, ca urmare a violenţei generalizate în situaţii de conflict armat intern ori internaţional, dacă faci parte din populaţia civilă. 

Ca beneficiar al protecției subsidiare, vei avea aceleași drepturi ca cetățenii români, dar nu și dreptul de a vota și a de fi votat. Poți călători în Uniunea Europeană cu o viză specială.

Informații și Sprijin pentru Refugiați și Ucraineni Strămutați Intern